Pentru început, este mai mult decât esenţial să menţionam faptul că voluntarii întodeauna pleacă de la premisa că ceea ce fac, indiferent ce, este important, iar cel ce nu are o astfel de atitudine în viaţa de zi cu zi, faţă de interior şi exterior, nu poate deveni un voluntar.
Prin voluntariat, înţelegem iniţiativă. Prin iniţiativă îndrăzneală. Iar prin îndrăzneală, curaj. Renunţând la definiţiile literare, voluntariat inseamnă valuri de idei şi dezinteres pentru efectul de bumerang în ceea ce privește munca ce atrage după sine şi răsplata. Ba chiar, noţiunea de voluntariat se poate transforma într-un viciu. Ceea ce ne înconjoară devine obsesiv, învechit, rău, sufocant, aproape că se transforma în chin. În faţa tuturor acestor lucruri rele şovăim între a riposta sau a accepta ceea ce ni se oferă. Şovăiala aceasta, din start, duce spre pierderea unui timp preţios, care până la urma ne consfinţeşte laşitatea. În spusele anterioare, s-au strecurat două cuvinte cheie: „timp preţios” pe care adesea, nu ştim cum să îl valorificăm, indeosebi, în perioada tinereţii. Tocmai aceasta este oportunitatea de bază pe care ne-o oferă voluntariatul, de care mulţi sunt conştienţi, însă puţini având puterea să ridice la adevărata sa voloare această noţiune.
Ce oferă voluntariatul? Dezvoltarea personală şi impărţirea fericirii tuturor tinerilor în mod egal. Fericirea mai sus menţionată nu se trimite prin curier-rapid, fax, e-mail sau poştă. Ea vine de la sine, mulţumită reuşitelor importante sau mai puţin importante care ies la suprafaţă în timpul dezluşirii sensului cuvântului voluntariat.
Voluntariatul reprezintă o şansă pentru cei care treptat uită să se facă utili, şi o cale spre împlinire pentru cei care PRIN voluntariat au înţeles multe aspecte ale vieţii lor şi au găsit răspunsuri la multele întrebări care nu dădeau pace. Voluntarii au înţeles că orice lucru, văzut din afară este greu de înţeles sau pare minim. Aceasta este optica pe care au trebuit sa o combată tinerii pentru a deveni firi responsabile, independente, împlinite, iubitoare de viaţă.
Pentru a deveni voluntar, este nevoie să parcurgi trei etape: să admiri reprezentanţii volunariatului, să se amplifice curiozitatea, iar in fine, să îţi demonstrezi ţie însuşi că poţi fi unul din reprezentanţii voluntariatului implicându-te.
Pasiunea pentru voluntariat e deja prin ea însăşi o mărturisire. Ştim mai multe despre un necunoscut ce se dăruieşte acestei activităţi decât despre cineva insensibil pe care îl vedem zi de zi, indiferent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu